Albert Einstein | 14-Mar-1879

Albert Einstein(1879)

Albert Einstein (14 martie 1879 – 18 aprilie 1955). A inceput sa vorbeasca abia la varsta de 3 ani, dar inca de mic copil a aratat interes pentru natura precum si abilitate in a intelege concepte matematice dificile. La varsta de 12 ani a invatat geometria euclidiana. Einstein ura plictiseala si lipsa de imaginatie din scoala de la Munchen. Cand esecurile repetate ale afacerilor familiei au dus la parasirea Germaniei cu destinatia Milano, Italia, Einstein a ramas la Munchen pana la sfarsitul anului scolar. Dupa ce a petrecut un an cu parintii in Milano, s-a hotarat sa-si creeze singur drumul in viata si s-a inscris la liceul cantonal din Aargau, Elvetia, dupa care, in 1896, a intrat la Politehnica din Zurich. Lui nu ii placeau metodele de instruire de aici, lipsea des de la ore si folosea acest timp pentru a studia singur fizica si pentru a canta la vioara. A trecut totusi examenele si a absolvit Politehnica în 1900, studiind notitele unui coleg. Profesorii nu aveau o parere foarte buna despre el si nu i-au recomandat nici continuarea studiilor. In acelasi an a capatat cetatenia elvetiana. In anul 1905, Einstein a publicat dintr-o lovitura rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au facut deodata cunoscut si care aveau sa revolutioneze fizica. Primul si cel mai important studiu cuprinde prima expunere completa a teoriei relativitatii restrânse, in care demonstreaza ca teoretic nu este posibil sa se decida daca doua evenimente care se petrec in locuri diferite, au loc in acelasi moment sau nu. Alta lucrare, asupra efectului fotoelectric, contine ipoteza revolutionara asupra naturii luminii. Einstein afirma ca, in anumite circumstante determinate, radiatia electromagnetica are o natura corpusculara (materiala), sugerand ca energia transportata de fiecare particula a razei luminoase, denumita foton, ar fi proportionala cu frecventa acelei radiatii. Aceasta ipoteza avea sa fie confirmata experimental zece ani mai tarziu de catre Robert Andrews Millikan. Intr-un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor in miscare, expune modalitatea interactiunii intre radiatie si materie si caracteristicile fenomenelor fizice observate in sistemele de miscare browniana a moleculelor. Einstein sustine ca fascicolele luminoase se curbeaza cand se propaga in vecinatatea unui corp ceresc cu mare forta de gravitatie, de unde reprezentarea mai greu de inteles, cum ca spatiul insusi ar fi curb. In 1916 publica memoriul privitor la bazele teoriei relativitatii generale, rod al zece ani de studiu. Aceasta lucrare se inscrie în linia demonstratiilor sale ale geometrizarii fizicei. Celebra este ecuatia care exprima cantitatea enorma de energie ascunsa intr-un corp: E=mc2, cantitatea de energie (E) este egala cu produsul între masa (m) si patratul vitezei luminii (c). Aceasta cantitate imensa de energie poate fi eliberata în procesul de desintegrare nucleara, proces care sta la baza functionarii bombei atomice cu fisiune. Dupa ce in 1905 a obtinut titlul de Doctor in Fizica la Universitatea din Zurich, in urma unei dizertatii privind determinarea dimensiunilor moleculare, este numit in 1909 profesor de Fizica teoretica la aceiasi universitate. In 1914, fizicianul german Max Planck il aduce la Berlin, unde Einstein preia conducerea unei sectii de cercetare in cadrul Academiei Prusiene de Stiinta (Preußische Akademie der Wissenschaft) si in 1917 devine director al Institutului de Fizica Kaiser Wilhelm, nou infiintat. Dupa 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe plan mondial. A primit numeroase premii si distinctii de la diferite societati de fizica de pe intreg globul, printre care si Premiul Nobel pentru fizica in 1921, pentru explicarea efectului fotoelectric (deci nu pentru teoria relativitatii). Vizitele sale in orice parte a Terrei au devenit evenimente nationale; fotografii si reporterii il urmareau peste tot. Desi regreta pierderea sferei sale intime, Einstein si-a folosit renumele pentru a-si propaga propriile sale vederi politice si sociale. Cele doua miscari sociale care au fost pe deplin sustinute de el au fost Pacifismul si Zionismul. In timpul Primului Razboi Mondial Einstein a fost unul din numerosii academicieni germani care au condamnat public implicarea Germaniei in razboi. Dupa razboi, el si-a continuat suportul public pentru telurile pacifiste si zioniste, iar aceasta l-a facut tinta unor numeroase atacuri din partea unor grupari antisemitice si extremiste din Germania. Chiar si teoriile sale stiintifice au fost ridiculizate in public, pe nedrept, inclusiv Teoria relativitatii. Cand Hitler a venit la putere in Germania in 1933, Einstein s-a decis imediat sa emigreze in Statele Unite. A primit o functie la Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey. Continuandu-si activitatea în favoarea Zionismului, Einstein a renuntat la pozitia sa pacifista în fata imensei amenintari la adresa umanitatii venita din partea regimului nazist din Germania. In 1939 Einstein a contribuit impreuna cu alti numerosi fizicieni la scrisoarea catre presedintele Americii Franklin Delano Roosevelt, insistand asupra necesitatii fabricarii bombei atomice, intrucat exista posibilitatea ca si guvernul german sa urmeze aceasta cale. Scrisoarea, care purta numai semnatura lui Einstein, a ajutat la grabirea eforturilor pentru obtinerea bombei atomice in Statele Unite, dar Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal in fabricarea acesteia. Dupa razboi, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmarii internationale si a unei guvernari mondiale. A continuat suportul sau activ pentru zionism, dar a refuzat oferta facuta de catre conducatorii Israelului de a deveni presedinte. In Statele Unite, la sfarsitul anilor 1940 si inceputul anilor 1950, a sustinut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru a conserva libertatea politica alaturi de alti intelectuali. Einstein a murit la Princeton, la 18 aprilie 1955. In Germania, anul 2005 a fost decretat Anul Einstein: s-au implinit 100 de ani de la lansarea teoriei relativitatii precum si 50 de ani de la moarte. Este foarte important de stiut despre Einstein ca nu a fost niciodata de acord cu mecanica cuantica. A purtat discutii aprinse cu marele fizician Niels Bohr in legatura cu principiul de nedeterminare si s-a stins din viata fara sa accepte metoda acestei teorii. sursa: www.wikipedia.org             Vezi Astrograma Albert Einstein                                                          Se publica Gone with the Wind | 30-Iun-1936 Se publica Gone with the Wind Cartea, aparuta in 1936, este singurul roman al sciitoarei Margaret Mitchell publicat in timpul vietii. Gone With The Wind este una dintre cele mai vandute romane din toate timpurile, chiar si in zilele noastre se vinde in aproximativ 200.000 de exemplare pe an. Transpunerea cinematografica a cartii (care i-a avut ca protagonisti pe Vivien Leigh si Clark Gable) a aparut in 1939 si s-a bucurat de un imens succes; este filmul la care s-au vandut cele mai multe bilete. Filmul a fost recompensat cu 11 Premii Oscar, un record care nu a mai fost atins in istoria cinematografiei decat de trei filme: Ben-Hur (1959), Titanic (1997) si Intoarcerea Stapanului (face parte din trilogia Stapanul Inelelor). Institutul American de Film il plaseaza pe locul al patrulea intr-un top ale celor mai bune 100 de filme ale secolului 20.     Categoria APROPO: